Cât se dă la nuntă în 2026: ca invitat și ca naș

Întrebarea are un singur răspuns corect și el nu e o sumă. E un calcul, iar calculul are două etaje: cât costă locul tău la masă și cât de aproape îi ești mirelui sau miresei. Orice articol care începe cu „se dă X lei" ignoră ambele.

Mai jos e calculul, cu cifre orientative pentru 2026, separat pentru invitați și separat pentru nași — pentru că cele două nu au nimic în comun în afară de faptul că se pun într-un plic.

Regula pe care o aplică toată lumea, fără să o spună

Darul acoperă cel puțin costul meniului tău, iar diferența de deasupra e cadoul propriu-zis. Sub costul farfuriei, gazda plătește ca să te aibă invitat. Peste, ai făcut un dar.

Deci primul lucru pe care îl afli nu e cât dau ceilalți, ci cât costă meniul de persoană. Îl afli întrebând discret un alt invitat, uitându-te la pachetele de evenimente afișate pe site-ul localului sau, dacă nu ai nicio sursă, ghicindu-l după oraș și după nivelul restaurantului, cu tabelul de mai jos.

Ca invitat

Cât costă farfuria și cât se pune peste ea, pe orașe

Cifrele sunt orientative pentru 2026 și se referă la un invitat singur, respectiv la un cuplu care vine împreună și dă un singur plic.

Coloanele nu sunt independente: dacă știi meniul, ignoră restul rândului și calculează singur. Regula practică e că plicul de persoană ajunge cam la de două ori costul farfuriei la o relație obișnuită de prietenie.

Corecția pe grade de apropiere

Peste tabelul de mai sus se aplică relația, iar ea poate schimba suma de două ori în sus:

Ce nu intră în calcul: cât ai primit tu la nunta ta. Se aude des ca argument și e un reper prost, pentru că între timp au trecut ani, s-a schimbat prețul unei farfurii, și de obicei nu în jos.

Cuplu sau singur, și copiii

Trei situații și trei răspunsuri scurte:

• Veniți doi, dați un plic. Suma acoperă două meniuri. Un plic „de la noi doi" la nivelul unei singure persoane e cea mai frecventă pierdere din bugetul mirilor.
• Vii cu un copil care stă la masă. Copilul are meniu, de obicei mai ieftin. Se adaugă jumătate dintr-o farfurie la plic și nimeni nu numără mai departe.
• Vii singur la o nuntă la care partenerul a fost invitat și nu ajunge. Dai pentru tine. Locul neocupat e problema mirilor cu localul, nu a ta.

Oraș mare sau provincie: de ce diferența e reală

Nu e vorba de generozitate diferită, ci de aritmetică diferită. La o nuntă bucureșteană cu meniu de 500 de lei, un plic de 500 de lei e, tehnic, zero. La o nuntă de provincie cu meniu de 180, același plic e un dar frumos.

De aceea sumele „naționale" pe care le găsești pe internet supără pe toată lumea: sunt prea mari pentru jumătate din țară și insuficiente pentru cealaltă jumătate. Întreabă despre local, nu despre medie.

Dacă nu poți ajunge

Regula e veche și simplă: dacă nu ocupi un loc la masă, nu ești ținut de costul lui. Se dă orientativ o treime până la jumătate din suma pe care ai fi pus-o, sau un cadou ales, fără justificări și fără scuze lungi. Suma întreagă, trimisă de la distanță, îi pune pe miri într-o poziție ciudată, iar absența nu se compensează cu bani.

Ce se trimite, cum și când — inclusiv formulările pentru mesajul care însoțește darul — e detaliat în cadou de nuntă dacă nu participi.

Ca naș

De ce nașii nu se orientează niciodată după invitați

Dacă ești naș și te uiți la ce dau invitații ca să îți calibrezi plicul, ai greșit scala cu totul. Nașia nu e o invitație mai scumpă, e un rol cu cheltuieli proprii, asumate în avans:

• Lumânările de cununie, întotdeauna, plus uneori cununiile și ștergarele.
• Tortul, în multe familii, sau muzica, sau fotograful — se stabilește din timp cu mirii.
• O parte din petrecere, acolo unde obiceiul local o cere.
• Plicul propriu-zis, care e separat de toate cele de mai sus.

Doar cheltuielile din afara plicului ajung frecvent la 1.500–4.000 de lei, în funcție de ce s-a convenit.

Cât pune un naș în plic, orientativ

Două precizări care contează mai mult decât cifrele:

Dacă sunt mai multe perechi de nași, ceea ce e din ce în ce mai frecvent, suma se împarte și fiecare pereche dă la nivelul unei nunți cu un singur naș împărțit la numărul de perechi. Se vorbește între nași înainte, nu se ghicește.

Dacă nu îți permiți nivelul din tabel, spui asta mirilor înainte să accepți, nu după. Un naș care refuză politicos e o problemă de o zi; un naș care acceptă și apoi nu poate duce cheltuielile e o problemă pentru toată nunta. Ce cade în sarcina nașilor, pe ocazii, e strâns în cadouri pentru nași.

Plicul, cadoul, sau amândouă

La nuntă, banii au o justificare pe care nu o au la alte ocazii: mirii tocmai au plătit un eveniment scump și au, de obicei, un proiect în față. De aceea plicul rămâne norma și nimeni nu îl contestă. Argumentele pentru fiecare variantă sunt puse cap la cap în bani sau cadouri la nuntă.

Ce s-a schimbat în ultimii ani e că tot mai multe cupluri fac o listă și o trimit odată cu invitația, pentru că au deja casa aranjată și nu au nevoie de al treilea set de tacâmuri. Când lista există, ea are prioritate: e răspunsul mirilor la întrebarea ta.

Cum se face una care chiar se folosește, fără să pară o cerere de bani, e în listă de nuntă în loc de plic și în cum faci lista de nuntă.

Cinci lucruri de făcut cu plicul, în ziua respectivă

1. Scrie numele pe plic, lizibil. A doua zi mirii fac evidența și un plic anonim e o problemă fix pentru tine.
2. Sume rotunde, bancnote mari. Se numără mai repede și arată mai bine.
3. Nu întreba public cât dau ceilalți. Întrebi o singură persoană, în privat, și te oprești.
4. Nu da bani și cadou. Alegi unul; ambele citesc a nesiguranță.
5. Nu comenta suma, nici în glumă. E singura parte a serii care poate fi ținută minte nefavorabil ani întregi.

Dacă după nuntă urmează un botez în aceeași familie — se întâmplă mai des decât te aștepți — calculul de acolo e altul, cu alte praguri, și e explicat în cât se dă la botez.